Pentru desavarsirea nostra ca fiinte evoluate am parcurs niste pasi,am urmat un drum ca sa ajungem sa fim constienti de faptul ca aceasta este iluzie.Pentru ca am parcurs drumul pana aici ,va spun si voua celor care doriti sa va informati,cum am parcurs eu acesti pasi.
In primul rand ,tin sa va spun ca pentru cei treziti din somnul iluziei,drumul a inceput de cand am venit in lumea asta.Noi ,cei veniti aici ca sa ne trezim si sa trezim lumea,am fost de la inceput diferiti de ceilalti.Faptele noastra,modul in care ne-am purtat cu ceilalti,faptul ca am fost mereu marginalizati si rebeli,ne-a facut sa fim constienti ca nu suntem tocmai ca si ceilalti.Multa vreme am crezut ca e ceva in neregula cu mine,ca eu vreau lucruri care nu se gasesc aici,ca eu visez o lume total strina de asta. Mereu ma asteptam ca oamenii sa se poarte altfel,asa cum ma purtam si eu cu ei,ma asteptam ca societatea sa ii ajute pe cei mai destepti sa ajunga acolo unde le este locul,promovand oamenii care pot face lucruri mari pentre omenire.Ma asteptam sa se deschida porti pentru cei ce visau desavarsirea,pentru cei care voiau isi dedice viata ridicarii omenirii din umbra.Binenteles,ca erau doar visuri..cei mediocrii dar cu proptele ajungeau in varf,cei lingusitori aveau mai multe trecere decat cei sinceri,adevarul umbla cu capul spart si valoarea era data de un buzunar bine garnisit si nu de o minte stralucita.Zero sanse sa faci ceva pentru lume ,daca aveai si zero fonduri.Am trait cu speranta ca totusi voi razbate prin mizerie si minciuna si voi ajunge acolo unde trebuia sa fiu,dar a ramas doar o speranta pentru ca acum stiu ca nici o scoala de pa Pamant nu imi poate da cunosterea care am dobandit-o singura sau cu ajutorul altora care au ajuns mai departe ca mine.Primul pas a fost recunosterea mea ca fiinta venita din alta lume,ca fiinta straina de acest loc,de aceasta planeta.Cand am aflat ca sunt milioane ca mine,cu aceleasi ''simptome''de alienare,a fost o zi mare ,o zi in care parca a rasarit in sfarsit soarele in negrul intuneric in care ma zbateam de atata timp.
Primul pas pe acest drum a fost amintirea si recunoasterea interioara a faptului ca eu sunt o fiinta celesta,nu un
om.
Trebuie sa simtiti pana la ultima fibra a sufletului ca sunteti veniti aici,asta sa fie singura realitate in care traiti.
Nu va puteti preface ca credeti daca nu chiar credeti ,pentru ca urmatorii pasi se bazeaza pe acest adevar si fara acest prim efort de deschidere a mintii si constiintei voastre ,nu puteti ajunge la pasii urmatori.
In ziua in care veti recunoaste asta ,ingerul adormit din voi se trezeste din somn...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu