MINTE SAU INIMA

Traim intr-o lume dominata de instincte care sunt supuse de bine de rau creierului si mintii.Nu am fost invatati sa apreciem pe cei care spun si cred ca este important ceea ce simti in detrimentul ratiunii reci.Cei care sunt marii ganditori sau oamenii de stiinta sunt foarte apreciati in vreme ce poetii sau artistii sunt de cele mai multe ori marginalizati si mai rau ,sunt uneori muritori de  foame.Cei care au mers pe calea ratiunii si au facut tot ce au stiut ca sa ajunga cat mai sus,sunt considerati modele demne de urmat ,iar mintea suprafolosita este considerat singura cale spre succes. Toti ati fost invatati ca acela este drumul corect si nu conteaza ca omul de succes a ajuns acolo calcand peste alti oameni,fara sa se uite ce suferinte le provoaca,fara sa ii pese deloc de cei care au fost dati la o parte fara scrupule.Intr-o societate ca aceasta bazata pe goana fara sfarsit dupa averi materiale,sensibilitatea sufleteasca este considerata o slabiciune,ceva ce trebuie infrant ,ascuns ca un defect,pentru ca sa ajungi pe culmile succesului.Cu un suflet bun nu ajungi prea departe,pentru ca nimeni nu te va aprecia ,dimpotriva  vei fi dispretuit si uneori redus la tacere.Daca esti artist si vrei sa oferi lumii din frumusetea sufletului tau,vei fi considarat ca un pierde vreme si vei fi mereu sarac material si in nici un caz nu vei fi dat ca exemplu de reusita in viata.
Aproape orice parinte isi va descuraja copilul sa o ia pe calea afirmarii artistice,mai curand il vor incuraja sa faca stiinte exacte sau vreun sport.Asta e lumea care traim cu totii,o lume dominata la maxim de minte ,o lume care a uitat sa simta,sa iubeasca ,sa puna bazele vietii pe inima.Dar efectele unei vieti bazate exclusiv pe minte sunt dezastruoase..o societate fara inima care permite  toate atrocitatile,toate nedreptatile,o lume plina de durere.
Acum e vremea sa schimbam aceasta perceptie gresita asupra scopului real al existentei.Nu am venit aici sa traim ca niste roboti,ca niste masinarii fara suflet.Noi suntem in primul rand fiinte simtoare,niste fiinte centrate pe inima.Noi asa am fost creati si orice perceptie care afirma contrariul nu este decat o iluzie,un joc inselator de oglinzi.
Fara iubire noi nici macar nu ne putem numi fiinte,suntem mai jos decat orice exista in Creatie.Este vremea sa ne reorientam spre iubirea care ne defineste,care ne leaga ,care ne transforma in ceea ce suntem  de fapt:niste fiinte de lumina.

Namaste!

L.NADA

In fiecare seara la ora 21 va astept la meditatii.  

IUBIREA DE SINE

 

Iubirea de sine este cu totul altceva decat exacerbarea egoului,pe care fiecare fiinta il are in dualitate.Cand ne referim la iubirea de sine nu ne gandim la iubirea sinelui nostru adevarat,adica Sinele inalt ,mai curand ne gandim ca omul care se iubeste pe sine este o persoana egoista care se pune pe primul loc doar pe el insusi.Acest gen stramt de iubire se regaseste in toate cazurile in care omul se confunda cu corpul in care locuieste,adica este una cu el.Fiecare corp este doar locuinta vremelnica spiritului,fara care el sta intr-o stare de somn sau de coma.Fiecare corp este un elemental,o fiinta cu o constiinta elementara care se ocupa e procesele vitale elementare ale corpului,cele pe care nu le simtim in mod constient.Dar un corp este doar o entitate fara costiinta de sine si prinde viata numai cand spiritul intra in el si il trezeste.Spiritul este ca un maestru papusar care trage sforile unui corp fizic ,experimentand ceea ce spiritul doreste.In aceasta lume ,spiritul,sinele superior nu este singurul care trage de sfori pentru ca in aura energetica e corpului,mai exista alte fiinte numite arhoni,care trag si ei de sforile papusii .Corpul ar fi condus numai de spirit daca arhonii nu l-ar mana si ei in toate partile pentru ca fiinta inteaga sa le procure hrana ,adica energii primitive,grosiere cu care ei se hranesc pentru a exista.Corpul fizic este o proiectie a spiritului,dar este creat si sustinut cu ajutorul unui elemental al planetei unde el doreste sa existe.Cand spiritul rupe cordonul energetic ce il leaga de corpul fizic,asa numitul ''cordon de argint''vorbim de fenomenul de moarte si ceea ce se intampla dupa deces cu corpul ,adica faptul ca corpului ii mai cresc unghiile si parul.Asta  se datoreaza corpului elementalului care se descompune si mai hraneste anumite celule.Spiritul care anima corpul intra in corp in momentul nasterii,pana atunci corpul este doar un elemental neanimat.Ca sa pui in functiune orice corp ai nevoie de un spirit,altfel este complet nefunctional.Corpurile sunt doar invelisuri create de spiritul nostru,doar materie .Noi nu suntem corpul acesta ,nu trebuie sa ne confundam cu el.Acest corp este doar un mecanism prin care noi putem trai diverse lucruri care ca spirit cu constiinta deplina nu le putem trai.Noi nu murim ,doar parasim o masinarie de care ne-am folosit pentru a trai aceste lucruri.Tema de azi afost iubirea de sine.Acum intelegeti ca iubirea de sine nu inseamna iubirea corpului fizic ci iubire adevaratului sine,cel spiritual care da viata si anima acest corp.Nu e cazul sa ne identificam cu el si nu e cazul sa ne lasam dusi de instinctele elementalului,sau de pornirile arhonice si sa credem ca aceasta este autentica viata a costiintei care suntem noi.Iubirea de sine  este cea reala cand omul,acest conglomerat de materie animata de spirit ,traieste iubirea la cele mai inalte cote...


Namaste!

L.NADA

In fiecare seara la ora 21:00 sunteti asteptati la meditatii

IUBIREA ,UN INGER CARE DOARME

Ce e iubirea pana la urma?Un simplu cuvant?Un lucru de care sa te apropii sau sa fugi?Un sentiment care e bine sa il simti sau sa il ocolesti?Iubirea aceasta mare necunoscuta,adorata si blamata,dorita si ocolita de multe ori de acelasi om si de mai multe ori.Iubirea a fost impartita in mai multe aspecte ..iubirea de parinti,de frati,de tara ,de placeri,de averi,de o singura fiinta.Oare chiar are ce cauta cuvantul ''iubire'langa desertaciunea placerilor menite sa indestuleze simturile ,dar fara sa atinga in vreun fel inima?
Sau iubirea de arginti,cum se mai spune,adica goana dupa lucruri materiale,dupa averi false si pieritoare.Ce conotatie are cuvantul iubire aici?Una negativa fara indoiala ,pentru ca nu este ceva demn de a sta langa cuvantul acesta minunat aceasta exacerbare a egoului personal.Nu asta este iubire ,fara indoiala,pentru ca iubirea vine din inima si traieste prin inima.E drept ca  in aceasta lume ,unde valorile sunt cu susu-n jos nu se putea ca tocmai iubirea sa nu fie un pic manjita de cupiditatea si nonvalorile acestei societati.Iubirea nu are ce cauta alaturata cu cuvinte pline de intuneric,care pervertesc mintea oamenilor si ii transforma din niste fiinte de lumina,in niste fiinte salbatice care se lupta intr-o continua competitie pentru putere si energie.Iubirea nu are de asemenea ce cauta in sintagma''iubire cu plata''care ascunde unul din cancerele care roade fiinta umana si o transforma dintr-o fiinta angelica,intr-o fiinta dominata de instincte.Iubirea ,care este cel mai nobil lucru,ajunge marfa de schimb fiind confundata cu placerile meschine oferite pe bani la colt de strada,sau in camere ieftine de hotel.In acest context ,iubirea pare deja un monstru.Aceasta nu e iubire si nu va lasat sedusi de cuvantul prea des folosit in multe alipiri de cuvinte josnice,murdare.Cuvantul iubire ajuns atat de demodat ,de gol,pentru ca s-a murdrit prea des in limbajul de zi cu zi.Si cuvantul''te iubesc''asociat iubirii a ajuns doar un cuvant golit de sens pentru ca a fost folosit prea des,fara sa aiba nici un corespondent in inima.O inima goala nu are ce transmite,si declaratia de iubire suna la fel de falsa ca si buzele care o spun.Daca somnul ratiunii naste monstrii ,somnul iubirii naste cosmaruri.Nu mai are nimeni incredere in cuvantul iubire,nu mai simte ca ar putea fi real.Cand spui unuia ca iubesti neconditionat tot ceea ce este,planete,lumi,oameni,creaturi de toate felurile si din orice regn,se uita cu indoiala...nu e posibil,cum sa incapa in ceea ce stie el ca e iubire, atatea lucruri?Este ceva mai mult decat poate inghiti si daca mintea ingusta atata judeca ,doar atata simte si inima, ca  traim intr-o lume subordonata mintii.Si totusi,asa denigrata,asa murdarita,
considerata  cenusareasa simtirii umane,iubirea exista.Ea exista in orice inima,in forma ei pura,nealterata si e completa.Iubirea iubeste fara incetare tot ce vede in fata ochilor fara sa puna conditii sau intrebari.Odata ce ai gasit izvorul ei,suvoiul va curge necontenit ,fara sa mai poata fi oprit de ceva si omul devine el insusi IUBIRE.Din monstrul diform si respingator ,iubirea devine un inger adormit,care asteapta sa se trezeasca...


Namaste!

L,NADA
In fiecare seara la ora 21:00 va astept la meditatii

TESTUL FINAL

 

Acum jucati ultimele roluri din iluzie,inainte ca intreaga piesa sa se termine.Scoala Terra va inchide portile si ca la orice sfarsit de ciclu voi veti da testul final,cel mai important test al intregii voastre vieti.
Nu trece nimeni peste el cu indiferenta pentru ca nimeni nu va fi scutit sau nimeni nu va promova ciclul fara sa il dea.Binenteles ca testul final ,marele examen de sfarsit este testul iubirii neconditionate.Este ultimul prag pe care trebuie sa il treceti inainte de a fi admisi in dimensiunile inalte unde iubirea este ceea ce leaga lumile una de alta si civilizatiile intre ele.Fara iubire lumile nu ar avea nimic in comun,pentru ca sunt civilizatii atat de diferite incat nu s-ar intelege in nici un fel.In dimensiunile inalte fiecare si toti impreuna stiu ce insemna sa fii UNUL,ei traiesc ca si cand ar fi o singura constiinta.Acum si voi ati ajuns la portile dimensiunii a cincea si va veti aplica testul acesta de multe ori ,ca pana in clipa cand se vor inchide portile ,sa demonstrati ca ati inteles,ca simtiti iubirea cum curge prin intreaga creatie si va intregeste si pe voi,va uneste cu fiecare fiinta de oriunde ar fi. Ganditi-va ca daca nici pentru semenii vostrii,pentru familie si cei apropiati , cei cu care ati impartasit aceleasi experiente nu simtiti iubirea neconditionata ce greu v-ar fi sa simtit acest lucru pentru o fiinta care nu arata nici macar uman.Prin toata creatia curge acelasi rau de energie a iubirii care curge si prin voi,indiferent de forma vasului in care se afla.Pe fiecare, indiferent cum ar arata, l-a creat aceeasi Mama si acelasi Tata care v-a creat si pe voi,cu tot atata dragoste ca si pe voi.Acum suntem pe drumul care ne va reconecta la intreaga Creatie si toti care ne vor astepta la sfarsitul drumului,vor fii fratii si familiile noastre.
Ultimul test la iesirea din iluzie este iubirea ,iubirea pentru orice forma de viata ,pentru orice fiinta ,pentru ORICE.
Sa nu tratam cu usurinta acest test si mai ales sa nu credem ca ne va ajuta cineva sa il trecem,daca noi nu am ajuns singuri sa traim ca si cand am fi iubire.Singurul ajutor care il primiti este acum si cei care au rolul de a ajuta  deschiderea constiintei spre iubire neconditionata nu vor inceta sa va spuna mereu si mereu acelasi lucru,in speranta ca veti vedea si voi lumina de la capatul drumului si va veti deschide in sfarsit inima spre IUBIRE.

Namaste!
L.NADA

In fiecare seara la ora 21 va astept la meditatii.

UNDE-I IUBIREA?

''Daca dragoste nu e nimic nu e''devine cea mai vizibila si mai adevarata concluzie mai ales in relatiile dintre barbati si femei.Intr-o lume dominata de intuneric si manipulata in toate felurile nu putea sa ramana nemanjit nici acest domeniu asa de sensibil al vietii noastre.Viitorul unei relatii de iubire fericite se pune in zorii copilariei,cand tanarul suflet neexperimentat invata cum sa manifeste iubirea sau sa o ascunda, dupa caz.In primii trei ani  de viata se pun bazele personalitatii viitorului adult si in materie de relatii.Relatiile din propria familie ii vor intarii convingerea care si-a format-o  despre iubirea intr-un cuplu ,despre iubirea intre parinti si copii.Daca ea  exista si copilul va stii cum se simte iubirea, ce este si cum se manifesta.Daca nu ,va porni cu un mare gol in cunoastere si in suflet,si va incerca mereu sa umple acest gol cu ceva.Fiecare fiinta vrea cu disperare sa fie iubita asa cum este,fara sa fie nevoita sa isi creeze o masca pentru a fi iubit si acceptat.Fiecare fiinta vrea sa fie iubita cu toate  defectele care le are,fara sa fie nevoit sa se schimbe,sa devina altul pentru a fi iubit.Iubirea este singura in stare sa dea stralucire si celui mai sters si banal om,sa dea forta si celui mai slab dintre noi si sa scoata tot ce este mai bun din fiecare fiinta ,sa scoata acele calitati care nici nu banuia ca le are.Acest lucru este valabil si la femei si la barbati de orice varsta ar fi si de orice conditie sociala...fiecare viseaza sa fie iubit pentru el insusi.Oamenii nu pot trai si fi cu adevarat impliniti daca stau singuri,toti vor cauta apropierea si caldura altei fiinte.Si asa cautand ei vor da peste cineva care li se pare ca raspunde tuturor pretentiilor si este conform visului lor depre fiinta perfecta langa care vor sa ramana pentru vecie.Cand acela sau aceea apare,iubirea ii da si calitati care nu le are si pare atat  de perfect in toate,vrei doar sa stai cu el,sa te tina in brate ,sa fie mereu cu tine,sa ii simti bataile inimii si caldura din suflet.Ce conteaza ca acel ales nu are decat in capul tau toate acele calitati cu  care il aureolezi?Ce conteaza ca prietenii sau parintii iti spun ca e altfel,cand tu iubesti si nu vezi nici in neregula?Si apoi mai faci un pas spre el sau ea si devine partenerul tau de viata.Atunci,cand iubirea este incercata de realitate,de greutati si  incep sa apara parca niste defecte la cel iubit care nu erau acolo inainte.''Cum de s-a schimbat,acesta de langa mine nu e cel pe care il iubesc..e cineva pe care nu il cunosc''.Daca il iubesti mult incerci fie sa te impaci cu ideea ca asa este el,fie incepi sa il schimbi ca sa corespunda cu ceea ce era in capul tau.Si atunci iubirea care implinea lipsurile nu mai este de ajuns ,Euforia indragostelii dispare si realitatea nu e cum vrei sa fie si iubirea din inima devine tot mai plina de conditionari.''Te iubesc ,dar in termenii alesi de mine''.Asa iubirea neconditionata,din adancul inimii ,din lumina Creatorului,devine un targ jalnic si patetic sau o lupta pentru suprematie si inevitabil unul va iubi mai mult decat celalalt.Iar cel care iubeste mai mult va da mereu mai mult ca sa mentina echilibrul..unul va saruta obrazul,altul va intinde obrazul sa fie sarutat.Unul va pune tot mai mult suflet,cel care a avut imaginea cea mai eronata despre partenerul cu care isi imparte viata si va face o gramada de compromisuri pentru a pastra o stare de fapt.Iubirea,care trebuia sa ajute fiecare suflet sa creasca,se transforma in inchisoare de unde unul va tot incerca sa fuga si celalat va incerca sa il impiedice.O lupta surda pentru a controla prin o iubire ciuntita libertatea de a fi el insusi a celui de langa tine,de a controla libertatea celuilalt de a fi fericit.Asta nu e iubire!Asta e doar ceea ce am invatat aici ca ar fi normal..ceva putred in esenta lui ,ca acolo nu e urma de iubire,doar o etalare a egoului dominat de instincte si de iluzia vietii de zi cu zi.Unde-i iubirea??Oamenii obisnuiesc sa spuna ca a murit,ca disparut cu trecerea timpului,ca s-a stins.Dar nu e adevarat iubirea e acolo in suflet e insasi esenta vietii,caramida esntiala din care ati fost facuti,atata doar ca  a fost de atatea ori innabusita si i-ati pus lanturi si calus in gura incat nu se mai aude din strafundul sufletului.Ia dat-i drumul,descatusati-o, ascultati-o si o sa vedeti  ca este acolo gata sa iasa la lumina sa se manifeste,sa infloreasca in orice conditii.Pentru ca fiecare fiinta va accepta in final iubirea ,ca nu poate trai fara ea.Si cel mai rece suflet se va topi pana la sfarsit sub flcara arzatoare si constanta a iubirii neconditionate,a iubirii pure si fara asteptari.Incercati  sa iubiti macar o zi omul langa care va petreceti viata,macar o zi fiti iubire adevarata si veti vedea miracolele,in primul rand in inima voastra...


NAMASTE!

L.NADA

In fiecare seara la ora 21 va astept la meditatii.

IUBIREA DE MAMA

Chipul drag am mamei este primul lucru pe care ,de regula il vede orice copil care vine in aceasta lume,lucru valabil aproape la orice fiinta care se naste.Mama este fiinta care te strange prima in brate si prima care te iubeste neconditionat,doar pentru ca  esti copilul ei.Prima iubire a mamei esti tu copile ,si vei fi si ultima.In aceasta lume toate iubirile trec pana la urma dar mama isi va iubi copii de cand ii naste pana la moarte.Ei sunt mereu prima ei grija si ultima,se trezeste cu gandul al copii si se culca cu ultimul gand tot spre ei.Iubirea mamei este totala,ea stie cand copilului ii este bine,cand ii este rau ,cand are nevoie de mangaierea ei sau de incurajari.Ea stie fara gres ,numai dintr-o privire ce se intampla.Iubirea ei vine din iubirea Mamei Universale,din izvorul inimii ei,pentru ca ea iubeste toate fapturile carora le-a dat viata in mod egal,fara partinire.Cum oricarei mame ii sunt egal de dragi toti copiii ei,asa si mama divina nu are preferati si imparte aceleasi zambete tuturor fiilor ei.Iubirea la sanul mamei se simte prima data,acolo copilul se simte ocrotit ,fericit si iubit peste masura.Nu exista mama care sa  nu fie gata sa dea totul pentu copilul ei,chiar si viata daca este nevoie. Esenta mamei este iubirea neconditionata si spiritul de sacrificiu.Esenta ei este lumina divina care aureoleaza chipul mamei care sta aplecata deasupra unul leagan de copil.In acesta lume mereu viata mamei a fost grea,ea trebuit sa se puna mereu pe ultimul loc,sa flamanzeasca daca nu era mancare destula pentru copii,sa munceasca din zori si pana seara,sa stea de veghe la capataiul patului ocrotindu-i somnul ,sa rada cu el si  sa planga cu el.Toate aceste lucruri pe care mama le  face neconditionat au fost mereu minimalizate,trecute cu vederea de societate,in toate locurile din lume.Mama a trebuit sa devina un membru activ al societatii si sa creasca ,uneori singura ,copii.Aceasta societate stramba nu a socotit a fi vreu merit in nasterea ,cresterea si educarea  copiilor si au obligat mamele sa se descurce cum pot intre serviciu si casa.O alergatura continua si epuizanta pe care nimeni nu o pretuieste.Nu exista un monument al mamei nicaieri,pentru ca ea are locul ei umil,in coada tuturor intereselor societatii.O mama  se multumeste sa fie doar mama si nu cere ajutorul unei lumi reci si pierdute care nu a invatat nimic din modelul de iubire care ea il arata ,fara cuvinte,doar prin fapte in fiecare clipa.Pretuiti iubirea mamei,dragii mei.Pierduta in anonimat,mama traieste impovarata de griji si cu  o singura bucurie:fericirea din ochii copilului ei...

NAMASTE!

L.NADA 

In fiecare seara  la ora 21 va astept la meditatii.

ADEVARATA IUBIRE

 

Despre adevarata iubire nu se prea pomeneste in viata de zi cu zi,pentru ca pare ceva ireal,ceva din cartile filozofilor sau din povestile visatorilor.Care este adevarata iubire,cea care ar fi trebuit sa o invatam de le inceput?Iubirea neconditionata..Ce insemna asta, iubire neconditinata?Cum se simte ea ?Nu doare ,nu lasa cumva rani?Intrebarile astea se pun de obicei in cazul relatiilor de iubire obisnuite pe aici ,pentru ca raman uneori atatea rani incat cei patiti,arside durere,sufla si in iaurt si dau sfaturi celorlati cum sa fuga de ea.Am intalnit persoane care recomandau copiilor,ajunsi mari sa nu cumva sa isi puna sufletul la bataie si sa iubeasca pentru ca se pot alege cu sufletul ranit de moarte.Ce sfaturi poate sa dea un parinte care nu a cunoscut niciodata iubirea adevarata,cea neconditionata?
Ca nici macar nu au auzit de ea,sau daca au auzit au trecut-o la capitolul aiureli,nonsensuri sau ciudatenii.In mintea umana daca cineva iubeste neconditionat tot ceea ce este,este sau nebun sau sfant.Si sa fii sfant este un mod de viata ciudat si rar intalnit si imposibil de urmat.Singurul model de iubire absoluta a fost pentru crestinism IISUS Hristos,pe care l-ar fi urmat cu totii cu draga inima, dar nu se poate ca EL a fost Fiul lui Dumnezeu,adica a venit gata sfintit de undeva din cer si era cu mult deasupra oricarei fiinte omenesti.De ce sa incercam sa fim ca El ,cand e asa de dificil sa intorci obrazul celalalt?E mai usor sa fi rau ,decat sa iubesti atat de mult lumea incat sa lasi de la tine orice,numai a nu ranesti pe nimeni.Iubirea adevarata asta face necontenit,lasa totul de la ea,trece peste orice neajuns,implineste orice lipsa si iarta orice jignire si orice rau.Iubirea adevarata umple inima de lumina si unde e lumina nu mai e loc de nicio rautate,de nicio judecata.Iubirea da totul si nu cere nimic in schimb.Iubirea umple golul din suflet si oricat ai oferi nu se temina niciodata pentru ca izvorul ei este in  inima CREATORULUI .Inima Tatalui Creator este plina de iubire pana da peste margini si se tot revarsa inundand intreaga creatie .De acolo se hraneste si creste iubirea ,de acolo vine valul ce va schimba pentru totdeauna fata acestei lumi lipsite de iubire.Sa fim noi inimile care vor primi lumina iubirii divine si sa o imprastiem  fara incetare pe suprafata pamantului.Sa fim noi primii care spunem acestei lumi care ne hraneste ,fiecarei fiinte si fiecarei creaturi care traieste aici din inima nostre un sincer ''TE IUBESC''...


NAMASTE!

L.NADA

In fiecare seara la ora 21 va astept la meditatii.

FALSA IUBIRE

 

Ceea ce traim in lumea  asta este in mare masura doar rezultatul unei perceptii profund gresite asupra realitatii. Aceasta perceptie se intinde asupra tuturor lucrurilor care ne definesc existenta.In aceasta definire a existentei intra si iubirea.Nu stim cum e iubirea ,nu am invatat-o nicaieri si totusi incercam sa o simtim si daca nu ne iese, uneori  o mimam. Aceasta  e falsa iubire cu care ne umplem vietile si e trunchiata si ciuntita pentru ca e o iubire conditionata.Falsa iubire o invatam cu timpul,pentru ca atunci cand ne nastem ,ne iubim parintii fara nici o conditie..ei sunt parintii nostrii,sunt cei mai grozavi,indiferent cum  sunt,mama ni se pare cea mai frumoasa din lume,chiar daca nu e nici pe departe asa ,tatal e cel mai puternic si bun,iar fratii sunt niste ''eu'' in multe exemplare.Daca ar dura ,iubirea asta ar umple lumea de lumina,dar pe masura ce trece timpul ea se transforma si devine ceva ce nu are nici o legatura cu iubirea.Pentru ca se incepe cu pusul conditilor,adica ..''tata daca ma iubesti,ia-mi si mie calculator''sau ''fiule,daca ne iubesti ,du-te tu la scoala aia si numai asa ne vei vedea multumiti''. Aceasta gen de iubire se intinde si asupra relatiilor de cuplu..incepe cu indragostirea,o vreme nu e nevoie de nimic ca sa iubesti sau sa fii iubit,apoi treptat se schimba,mai ales daca respectivul cuplu legalizeaza situatia si devin soti.El nu mai este asa de atent ca inainte,ea are cerinte mari sau mici si cei doi incep sa isi conditioneze iubirea.''Dragul meu daca ma iubesti ,ia-mi si mie o masina''.''Sigur ,draga mea dar trebuie sa fi si tu draguta cu mine''.Si asa iubirea este folosita ca un santaj emotional si ca un troc..imi dai,iti dau.In cate perechi de fosti indragostiti nu se intampla asta,uitati-va la voi insiva sau la cei din jurul vostru.Unde mai  este iubirea daca se ofera numai la schimb?Pare ca e o marfa ce trebuie cumparata nu ceva ce exista in fiinta noastra de la inceput.Falsa iubire de,pe care am ajuns sa o mimam devine un ,monstru si nu va face decat sa ne distruga din suflet orice urma adevaratei iubiri,cea care ne-ar fi dus la fericire,dar pe care am distrus-o fara mila.Vom purta doar o masca a iubirii, care va ascunde hidosenia din noi.Adevarata iubire a plecat de mult si nimic nu o va mai readuce inapoi... 


Namaste!

L.NADA

 In fiecare seara la ora 21 va astept la meditatii.

PLINUL SI GOLUL

 

Existenta umana in iluzie este plina de nemultumiri,de dureri,de tristeti care de obicei se aseaza la inima.Fiinta umana sa bazeaza mai mult pe minte  si deloc pe inima si din cauza asta toata viata se va ocupa sa isi cultive mintea,adica sa o umple cu tot felul de lucruri.Incepand din primii ani de viata omul isi umple mintea cu ceea ce ii foloseste ca sa poata sa se descurce in viata.In anii de scoala acumuleaza un noian de cunostinte care sa il ajute sa reuseasca pe planul material al vietii si isi cultiva la maximum mintea pentru ca a fost invatat de mic ca doar mintea aceasta limitata este importanta.Inca de la inceput el isi umple mintea dar nimeni nu ii spune ca ar trebui mai bine sa isi umple inima de iubire.Asa ajunge un adult cu o minte plina de cunostinte si cu o inima goala de orice sentiment,o fiinta rationala dar deloc emotionala.Nu stie ce e iubirea,ca nu i-a spus nimeni si cel mai important lucru din viata ii ramane necunoscut.Iubirea este trecuta de obicei la lucrurile care te apuca la o anumita varsta ,de obicei in tinerete.apoi dispare ca orice boala a copilariei.Adultul este deja setat sa considere iubirea o intamplare ,ceva trecator din care raman doar experiente de multe ori dureroase care vor ramane acolo mereu.Omul nu stie sa iubeasca,nu stie sa spuna ''te iubesc'',i se pare un lucru rusinos sa recunoasca fata de altii ca iubeste.Ajunge la batranete si singurul lucru important din viata ramane necunoscut.Acum,in zorii unei noi lumi,omul va fi invatat intai ca iubirea este cel mai de seama lucru din existenta,ca este baza oricarui drum in viata.O minte plina de date si o inima goala de iubire sunt lucruri care se duc odata cu vechea lume si cu regulile ei ciudate.Plinul va fi in inima si nimeni nu va mai simti golul din suflet ca o povara pe care a purtat-o fara sa stie si fara sa scape de ea.
Trebuie sa invatam ca important este sa iubesti din toata inima ,sa imparti iubire fara sa ceri nimic in schimb,sa te bucuri de darul Creatorului si vei primi din toate partile ,din inimi tot asa pline de iubire singurul lucru care conteaza pentru a fi fericit pana la sfarsit...

Namaste!

L.N

In fiecare seara la ora 21:00 va astept la mditatii.

MUNCA DIVINA

Munca cea mai importanta  pe care trebuie sa o facem cu totii in aceste timpuri, este munca divina.Trebuie fiecare dintre voi sa invatati sa faceti aceasta munca zi de zi,incepand cu voi si terminand cu cei din jurul vostru.

Instrumente exista in jurul vostru,luati exemplul pe care il gasiti in fiecare zi la oamenii care fac aceasta munca divina si duceti-l mai departe in familia voastra ,in comunitati online,peste tot pe unde mergeti, fiti asa cum va spune Dumnezeu sa fiti,radiati energie chiar daca vi se pare ca nu este primita, sa stiti ca nu este asa.Dumnezeu este primit de orice suflet ,chiar daca vi se pare ca este ratacit,el  va gasi cu ajutor si cu mare intelegere din partea voastra drumul.

In preajma unui om care emana numai energie pozitiva,numai puritate nu poate sta intunericul,oricat de adanc va fi inradacinat in sufletul unei fiinte se va estompa,orice mica luminita intr-un intuneric negru va lumina , aceasta lumina va fi vazuta intodeauna de un suflet pierdut ,lumina intodeauna imprastie intunericul ,de acest lucru sa nu va indoiti nici un moment.

Nu mai traiti invizibili stiind ca puteti prin stralucirea voastra proprie sa aduceti schimbare.Folositi instrumentele care vi s-au dat , aveti grija sa schimbati pe oricine va iese in cale.Aveti grija de orice fiinta care va iese in cale,indiferent ca este tanara,batrana,nevoiasa,persoane cu handicap, nu uitati fiintele care nu au nicio sansa fara voi , in final nici animalele.Fiti un soare orbitor pentru oricine,nu puneti intrebari,nu alegeti,mergeti doar pe drumul vostru divin , imprastiati lumina voastra in jur.

Sa nu spuneti “nu pot”,pentru ca nu exista asa ceva,exista “nu vreau”,de putut poate oricine sa se deschida fata de Dumnezeu,sa ii duca invataturile mai departe si sa le urmeze cu sfintenie.Cand ati afirmat”nu pot”in secunda aceia ati taiat legatura cu El,ati negat existenta lui in viata voastra,ati taiat posibilitatea de a merge pe drumul aratat de Dumnezeu,pentru ca invataturile lasate de Dumnezeu nu sunt de neinteles sau imposibil de urmat ca sa se poata afirma”nu pot”.

Daca va trece prin minte”nu pot”,intrebati-va rapid “Ce nu puteti?”Nu puteti fi iubitori? Nu puteti fi buni? Nu puteti sa oferiti compasiune? Nu puteti sa ajutati? Nu puteti fi milosi? Nu aveti calitati divine? Atunci ce sunteti? Care va este scopul  pe Pamant?

Munca divina va reduce din multele probleme cu care va confruntati, pentru ca va va schimba fiinta din interior ,odata schimbata va fi foarte usor sa lucrati si cu problemele mari ale societatii si cu toti cei din jurul vostru.

Nu exista bariere in acesta munca,trebuie doar sa va lasati sufletul sa se incarce cu energia divina ca o baterie la Soare.Chiar asa,imaginati-va ca stati la Soare si va incarcati exact ca o baterie.Aceasta baterie sunteti voi si energia voastra este una unica in Univers,este Energia Divina.Cine va va sta in preajma o va simti si nu va ramane la fel cum era inainte sa va intalneasca.

Dupa ce v-ati incarcat mergeti in lume si luminati in toata splendoarea voastra aceasta lumina.Dati la cati mai multi puteti , reincarcati-va ori de cate ori simtiti ca este nevoie.Intodeauna Dumnezeu va va ajuta sa va reincarcati Bateria Divina si sa radiati la fel de stralucitor in fiecare zi.

Renuntati la ignoranta si nepasare.Dumnezeu da fiecaruia infinite posibilitati sa se schimbe ,sa invete,sa ajute,trimite in diferite moduri mesaje tuturor.Noi toti trebuie doar sa mergem pe acest drum,trebuie sa Ii ascultam sfaturile,trebuie sa ne deschidem inimile si sa facem ceea ce ne spune.Acesta este scopul vietii.Fiti divini si veti fi frumosi ca insasi Dumnezeu care va creat.

Namaste!

Lady Akasha